marți, 21 iulie 2020

Corpul omenesc - Combustibilii corpului

Corpul omenesc este o masina vie, care are nevoie de combustibil sub forma de substante chimice energizante -hidrati de carboni, grasimi - la fel cum un automobil are nevoie de benzina.


    Motorul unei masini este alimentat cu benzina, un arnestec de substante chimice numite hidrocarburi, deoarece sunt compuse din hidrogen si carbon. Organismele noastre sunt alimentate cu hidrati de carbon si grasimi, ale caror molecule sunt compuse din carbon, hidrogen si oxigen. Hidratii de carbon cuprind molecule mici, fiecare dintre ele avand la baza un lant complex de atomi de carbon.
    Hidratii de carbon simpli sunt forrnati din doar una sau doua molecule de acest fel, acestea fiind substantele pe care le cunoastem sub numele de zaharuri. De exemplu, o molecula de glucoza contine un singur lant de sase atomi de carbon si datorita: acestui fapt, impreuna cu atomii de carbon, hidrogen si oxigen atasati acesteia, glucoza poarta numele de monozaharida.
    Fructoza este o alta monozaharida, dar in acest caz fiecare molecula contine un lant de cinci atomi de carbon. Pe de alta: parte, o molecula de zaharoza este alcatuita: din doua molecule. Combinatia dintre o molecula de glucoza si una de fructoza este cunoscutl sub numele de dizaharida.
    Hidratii de carboni rnai complecsi sunt forrnati din multe molecule dispuse in lanturi lungi si poarta denumirea de polizaharide. Polizaharidele sunt insolubile in apa. Pe de alta parte, monozaharidele sunt foarte solubile in apa, putind fi transportate usor in organism si trecand de la o celula la alta.
    Glucoza este cea mai importanta monozaharida pentru organism, fiind singurul hidrat de carbon care asigura creierului energie. Glucoza reprezinta, de asemenea, sursa de energie pentru
activitatea musculara. Poate exista ca o monozaharida in fructele dulci, cum ar fi strugurii dar cea mai mare parte a glucozei folosia drept combustibil pentru organismele noastre se obtine
prin digerarea amidonului si a altor zaharuri.
    Zaharoza, o sursa de obtinere a glucozei, se gaseste in multe alimente. Trestia de zahar si sfecla de zahar contin cantiati mari de zaharoza, aceasta reprezentand zaharul folosit pentru indulcirea mancarurilor si a bauturilor.
    Fructoza este o forma obisnuita de zahar aflata in fructe.
    Lactoza, o dizaharida formata din glucoza si galactoza, este prezenta in lapte.
    Maltoza, o alta dizaharida formata din molecule de glucoza, se afla in germenii de orz.
    Dizaharidele si polizaharidele sunt descompuse de enzimele gastrice in monozaharide,
absorbite apoi in organism prin peretii intestinali. Digestia hidratilor de carbon incepe in cavitatea bucala. Saliva contine enzima numita amilaza, care incepe sa descompuna amidonul in maltoza. Acest proces continua in intestin, unde sucurile gastrice produse de pancreas sunt si mai bogate in amilaza. Sucurile intestinale produse de glandele aflate in peretii intestinali, contin enzime care completeaza digestia. Enzima denumita maltaza descompune maltoza in molecule de glucoza,
iar zaharaza descompune zaharoza in glucoza si fructoza. Sistemul digestiv al omului nu produce
enzima celulaza, ceea ce inseamna ca omul nu poate digera celuloza din plante.

ATP-ul
    Aceste procese implica un numar de diferite etape chimice. La anumite nivele, energia este eliberata si depozitata pentru scurt timp intr-o substanta: chimica denumita adenozin trifosfat, sau ATP. Acesta se formeaza atunci cand un grup fosforic suplimentar se combina cu adenozin difosfatul, sau ADP. Apoi ATP-ul transfera energia celorlalte procese chimice implicate in mecanismele organismului. Pe masura ce energia este folosita, ATP-ul este descompus din nou in ADP .
    Cand energia din glucoza nu este solicitata  imediat, ea poate fi inmagazinata. in muschi, energia provenita din ATP este depozitata  intr-o substanta chimica numita fosfocreatina, ce poate fi folosita pentru refacerea ATP-ului, atunci cand este necesar. "Rezerva" de glucoza este transformata in  glicogen, care este inmagazinat in ficat si muschi pentru a fi folosit mai tarziu de organism.

Glicoproteidele
    Hidratii de carbon mai au si alte roluri in organism. Acestia sunt componenti importanti ai cartilajelor, oaselor si tesuturilor de legatura si lubrifiaza articulatiile. Glicoproteinele, alcatuite dintr-o combinatie de hidrati de carbon si proteine, formeaza un strat protector de mucus in interiorul intestinelor, impiedicand distrugerea acestora de catre enzimele gastrice.
Nu toata energia pe care o folosim provine din carbohidrati. O parte este rezultatul metabolismului proteinelor, iar o cantitate si mai mare provine din substantele bogate in energie, cunoscute sub numele de grasimi si pe care multe persoane incearca sa le excluda din dieta. Acestea fac parte din grupul de lipide care mai cuprind fosfolipide si steroli.

Grasimi esentiale
    Grasimile sunt substante insolubile in apa. Asemenea hidratilor de carbon, acestea contin carbon, hidrogen si oxigen, inss cantitatea de oxigen este relativ mica, iar structura moleculelor grase este complet diferita de structura moleculelor de hidrati de carbon. Din punct de vedere chimic, acestea sunt rezultatul combinarii glicerolului cu acizii grasi.
    Grasimile preluate din alimente sunt digerate in cea mai mare parte in intestinul subtire. Fierea, aflata in vezica biliara le descompune in particule mici, proces numit emulsionare. Particulele sunt apoi atacate de enzima numita lipaza, care descompune grasimile in glicerol si acizi grasi. O data absorbite prin peretele intestinal, componentele se reunesc pentru a forma particule grase, ce sunt apoi transportate in alte parti ale organismului prin intermediul sistemului limfatic. Grasimile sunt o sursa importanta de energie. Mai multa energie poate fi obtinuta dintr-un acid gras cu sase atomi de carbon,
decat dintr-un zahar cu sase atomi de carbon.

Cantitatea corecta
    Excesul de hidrati de carbon este adesea depozitat sub forma de grasimi, acestea putand fi descompuse in substante chimice implicate in lantul de reactii prin care energia este extrasa din hidratii de carbon. Consumul unei cantitati corecte de grasimi produce energia necesara unui corp sanatos, insa orice exces
va fi depozitat pe corp sub forma de grasimi.

joi, 9 iulie 2020

Machiaje step by step













Muffins cu banane si fulgi de ovaz

Buna dragilor,
Azi va voi impartasi o reteta delicioasa si dietetica: briose cu banane si fulgi de ovaz.
Cantitatile sunt pentru 12 briose mari:


INGREDIENTE:
- 230 g fulgi ovaz;
- 2 banane coapte;
- 2 oua;
- 200 ml lapte (eu folosesc lapte de migdale neindulcit);
- 3-4 linguri miere de albine;
- 1 plic praf de copt;
- 1/2 lingurita bicarbonat de sodiu;
- 1/2 scortisoara;
- 1 praf de sare;
- 1 lingurita de esenta de vanilie.

PREPARARE:
Amestec lichid: pasam bananele si adaugam ouale batute bine, mierea si laptele.
Amestec uscat: fulgii de ovaz se amesteca cu praful de copt, bicarbonat, scortisoara si sarea.
Se toarna amestecul lichid peste amestecul uscat. Se amesteca pana se omogenizeaza si se adauga esenta de vanilie.
Se toarna amestecul in forme de briose. Pentru a nu se prinde puteti unge tava cu ulei sau puteti folosi hartie speciala pentru briose.
Ornam cu seminte, migdale, stafide, afine, bombonele etc.
Cuptorul se preincalzeste la 180 grade Celsius.
Dupa ce cuptorul s-a incalzit, bagam tava in cuptor 25 minute pana briosele devin aurii deasupra.
Se pot servi oricand ca o gustare sanatoasa.

Enjoy!